miercuri, 28 septembrie 2016

MIHAI VITEAZU - o personalitate

Sursă citate: cartea „Mihai Viteazul, Restauratorul Daciei și al Bisericii Strămoșești”. Autor: Marin Alexandru Cristian, doctor în istorie.
Sursa FOTO: Internet

O personalitate a veacului 17, Ban al Craiovei, MIHAI ajunge să unească trei provincii în care populația era majoritară prin: limbă vorbită, obiceiuri, datini (și poate ADN). Diplomația, Politica externă, Arta războiului au fost instrumente pe care MIHAI Viteazu le-a manevrat foarte bine. În final urmașii dacilor au fost reuniți politic și religios la anul 1599 după Cristos. Mihai a avut un rol important în istoria noastră a românilor, (deveniți din neant români). Nu putem spune că a fost un clar-văzător dar putem afirma că a fost un bun strateg, mai ales pentru lumea creștină, așa cum era împărțită atunci.   ... ”Politician înzestrat, el a reușit să țină în șah timp de opt ani Ungaria, Polonia și Poarta; mare căpitan, el a știut să le învingă întotdeauna; bun cetățean, s-a făcut iubit de ai săi, din cele trei principate,”

La 50 de ani de la Unirea din 01 Decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost dezvelită o statuie a sculptorului OSCAR HAN cu Mihai Viteazul pe cal. Statuia a fost iluminată până de curând și noaptea. Acum, grație proiectelor europene ce pun in valoare cetatea, din vechiul APULUM adică Alba Iulia, doar cu elementele imperiale, statuia nu mai are reflectoare. Statutul lui Mihai Viteazul a devenit neimportant în noua ordine. In viața de zi cu zi, făuritorii de istorie încearcă să demonteze, sau să demanteleze, elementele naționale ale acestui neam. Cei care au o vârstă pot face comparații, dar în raport cu cei mici e mai ușor de manipulat informația istorică (prin absența acesteia din cărțile de istorie. Vorba unei prietene studentă la MEDICINĂ, eu nu știu nimic despre MIhai Viteazu.

AM OBSERVAT ACEST ARTICOL de pe site-ul http://www.cunoastelumea.ro/marturii-medievale-remarcabile-despre-mihai-viteazul-care-ii-desfiinteaza-pe-denigratorii-lui-de-azi-trimite-mai-departe/.

Îl reproduc integral pentru voi cu mențiunea din site care face referire la sursă.  Mențiunea privind sursa cercetărilor este pusă de mine in primele două rânduri.


”Cu toții am observat în ultima vreme înmulțirea caraghioșilor cu pretenții de istorici care se dau de ceasul morții în încercarea lor penibilă de a ne convinge că Mihai Viteazul nu a fost nici pe departe eroul național pe care îl știm, marele luptător anti-otoman, înfăptuitorul Unirii de la 1600.
Astfel, netrebnicele creaturi pretind că Mihai a fost un aventurier fără conștiință națională, mânat în acțiunile lui de motivații mercantile, că nu prea i-a bătut pe turci și că nu prea a fost înfăptuitorul Unirii de la 1.600…
Haideți să vedem însă ce spun contemporanii lui STRĂINI, cei care l-au cunoscut, cei care i-au știut faptele. Documente în ordine cronologică:
Scrisoarea căpitanului Albert Kiraly către principele Ardealului, Sigismund Bathory, despre bătălia de la Călugăreni (document din 24 august 1595): „În ceea ce-l privește pe Mihai, voievodul de aici, din Valahia, nu pot decât să îi aduc laudă cu adevărat, căci el este un militar excelent, bun și viteaz, ceea ce a dovedit cu fapta sa; el este cu credință față de creștinătate, nu aparent, ci din convingere, cu tot zelul. Alteța Voastră princiară îi datorează laudă dreaptă și cinstire.
Edward Barton, agent englez la Constantinopol, îl informează pe Sir Thomas Heneage despre înfrângerea lui Sinan Pașa de către Mihai Viteazul (document din 7 noiembrie 1595): „Cu siguranță, prea onorate, că este un lucru demn de cea mai mare considerație și de glorie eternă că ceea ce n-au putut realiza cei mai mari împărați, regi și prinți, a izbutit Mihai, cel mai neînsemnat și mai sărac dintre duci, anume să învingă oștirile marelui sultan.
Franciscanul Eustachio Fontana îi raportează cardinalului Cinzio Aldobrandini despre succesele lui Mihai Viteazul obținute în luptele cu turcii (document din 7 decembrie 1596): „Din Valahia se aude că Mihai ar fi luat Nicopolul, oraș situat dincoace de Dunăre și foarte aproape de aceste maluri. Se aude că oastea transilvană ar fi coborât în Valahia pentru a se uni cu cea condusă de Mihai, de al cărui curaj cunoscut s-au speriat într-atât turcii, încât când constată tot ce au pierdut armatele lor, lucrul acesta îl fac cu mare frică.
Raportul lui Eich Lassota, șeful recrutorilor de lefegii, către împăratul Rudof al II-lea despre Mihai Viteazul (document din 31 iulie 1597): Cât privește persoana acestui principe, el este un domn cu inima deschisă, viteaz, fără șovăire, doritor de isprăvi și care nu s-ar lăsa oprit în cale de nimic…”
Arhiducele Maximilian recunoaște că multe dintre faptele de vitejie săvârșite de Mihai au fost însușite, pe nedrept, de Sigismund Bathory, principele Ardealului (document din 25 septembrie 1598): „Alteța Sa a simțit în toate privințele sinceritatea, vitejia, și credința lui Mihai Voievod față de Maiestatea Sa imperială și a găsit că în acțiunile trecute multe au fost puse pe seama transilvănenului Sigismund Bathory, care în realitate au fost înfăptuite de el, Mihai; de aceea Alteța Sa va pune chestiunea la Maiestatea Sa care nu va lăsa nepdepsită fapta.”
Eustachio Fontana îi relatează cardinalului Cinzio Aldobrandini (document din 17 octombrie 1598): „Răsună atât de puternic armele sale (ale lui Mihai – n.m.) încât despre aceasta informează și știrile cadiilor din Filipol, Sofia, Adrianopol, că dacă dacă nu se vor trimite în grabă ajutoare acelui oraș (Adrianopol – n.n.), el va cădea repede în mâna lui Mihai, ceea ce ar constitui un pericol real pentru Constantinopol. (…) Se pare că acesta provoacă o groază generală… (…) Confuzia și teama este atât de mare că din oră în oră se fac schimbări, împreună cu aga ienicerilor, în ceea ce privește conducătorii acestei armate îndreptată către Adrianopol, pentrua stăvili furia lui Mihai.”
Ambasadorul Spaniei la Veneția, Inigo de Mendosa îi confirmă regelui Filip al III-lea știrile despre victoriile obținute de Mihai la sud de Dunăre (document din 21 noiembrie 1598): „Înfrângerea despre care s-a spus că a pricinuit-o Mihai Voievod pașalelor turcului a fost confirmată și înfățișată pe larg; anume că a luat Vidinul și Filipo și Nicopole, care este la două sau trei zile de Adrianopole și nu mai mult de șase zile de Constantinopol… din care pricină s-a răspândit o spaimă de necrezut în Constantinopol, încât turcii se cred aproape pierduți…”
Eustachio Fontana cardinalului Cinzio Aldobrandini despre unle fapte de arme ale lui Mihai (document din 24 iulie 1599): „Despre Mihai Voievod se cunoșate că este foarte puternic în Valahia. Și se bucură de atât de mare faimă, încât turcii se tem să nu fie bătuți, ca în trecut…”
Scrisoarea împăratului Rudolf al II-lea cătrea arhiducele Mathias despre expediția lui Mihai în Ardeal (document din 5 noiembrie 1599): „Ne-a sosit și de la Alteța Voastră cele ce au raportat Bocsai și Basta despre cele săvârșite de Mihai Vodă și despre urmărirea cardinalului Bathory. Am aflat despre aceasta cu deosebită plăcere și sperăm și așteptăm cât mai multe amănunte. Noi nu vom neglija, atunci când voievodul însuși ne va scrie, să îl slăvim așa cum se cuvine.”
Scrisoarea lui B Pezzen către împăratul Rudolf al II-lea (document din 11 ianuarie 1600):„Gheorghe Racz (solul lui Mihai – n.m.) ne dă de înțeles sincer și deschis că stăpânul său, voievodul, a luat Transilvania cu sabia și nici nu se gândește să se lase îndepărat de acolo, că vrea să își încerce norocul și în Moldova – fie că Maiaestatea Voastră imperială aprobă sau nu; mai aduce la cunoștință că după ce va aduce cele trei provincii sub stăpânirea sa, va apuca de barbă cum se cuvine pe turc și va arăta încă și mai mult serviciile aduse creștinătății.”
Raportul comisarilor imperiali Mihail Szekely și David Ungnad către împăratul Rudolf al II-lea despre Mihai (document din 12 februarie 1600): „Ca generalissim, în problemele militarea ale acestor locuri (Transilvania – n.m.), voievodul este cum nu se poate mai bun… (…) …n-ar exista o biciușcă mai bună pentru nobilii transilvăneni decât el; ei tremură în fața lui și se tem și de umbra lui.”
Scrisoarea lui Mihai Szekely către Ioan Barvitius, consilier imperial (document din 7 martie 1600)„Căci despre el nu se poate spune nimic altceva decât că este hărăzit succesului în război, este iute, este hotărât, viteaz și preocupat de planuri războinice.”
Raportul agentului englez la Constantinopol Henry Lelo către Sir Robert Cecil, despre victoria lui Mihai în Moldova (document din 29 mai 1600): „Deocamdată pot să o informez pe excelența voastră că principele Mihai și-a mărit stăpânirea prin luarea Moldovei, adăugând-o la Transilvania și Valahia, el rămânând acum singur stăpânitor al celor trei provincii.”
Eustachio Fontana îi scrie cardinalului Eustachio Fontana despre teama otomanilor față de Mihai Vodă (document din 1 iulie 1600): „Pentru început nu pot să comunic decât că din zi în zi crește teama în sufletul și pieptul fiecăruia, datorită marii valori pe care o demonstrează în aceste părți ale Europei acest nou Alexandru, căruia îi spun Mihai Voievod.”
Eustachio Fontana îl informează pe cardinalul Eustachio Fontana despre aprecierile turcilor la adresa lui Mihai Viteazul (document din 12 august 1600): „Turcii afirmă că este un mare căpitan și îi dau titluri ca oricărui alt prinț. Nu-l mai cheamă cu numele dezonorant pe care obișnuiau să i-l atribuie cu dispreț, mai nainte. Acum, numindu-l, îl ridică și îi acordă multă stimă și atât de mult se tem de el, încât nu știu să găsească modul în care l-ar putea prețui și s-ar putea opune curajului său. Și spun că Dumnezeu luptă alături de el și atât de mult cred acest lucru, încât cedează totul în favoarea lui.”

După asasinarea lui Mihai

Johann Christian von Engel, istoric german, despre Mihai Viteazul: „A contribuit și el și încă în mod deosebit, să abată barbaria turcească de la celelalte părți ale Europei… Vrem să așternem câteva flori pe mormântul unui principe valah care e de interes universal.”
Jean A. Vaillant, istoric francez, despre faptele lui Mihai Viteazul: „Astfel pieri la 43 de ani, victima unui asasinat laș, acest om mare… (…) Politician înzestrat, el a reușit să țină în șah timp de opt ani Ungaria, Polonia și Poarta; mare căpitan, el a știut să le învingă întotdeauna; bun cetățean, s-a făcut iubit de ai săi, din cele trei principate, iar ardelenii îl numesc încă regele lor Mihai și Alexandru cel Mare.”
Jean Henri Abdolonyme Ubicini, istoric italian, despre meritul care-i revine lui Mihai în Unirea celor TREI DACII: „Mihai triumfase asupra tuturor dușmanilor săi. Stăpân pe trei principate, el reunea sub autoritatea lui toată vechea DACIE; puterea lui era recunoscută și confirmată de împăratul Germaniei. Chiar și Poarta îi trimise steag de domnie, sabia și sceptrul, embleme ale investiturii sale ca principe al Moldovei și Transilvaniei… (…) Astfel pieri la vârsta de 43 de ani acest mare bărbat care va rămâne de-a pururi în istoria poporului român. El a încercat să reunească într-un singur corp național pe toți locuitorii vechii DACII. Era o încercare grea. Totuși, în ciuda tuturor obstacolelor, poate dacă ar fi trăit mai mult, ar fi reușit să întemeieze un nou regat al DACIEI care ar fi atârnat greu în balanța Europei.” ...”

duminică, 21 februarie 2016

Personalitatea lui Emilian - primul Episcop de Alba Iulia - restitutio

Unde avem Episcopul acolo este și BISERICA prin episcopat monarhic (Ignatie al Antiohiei). 
Foto: Unul dintre cele trei clopote ale catedralei Reîntregirii Neamului turnat la SIBIU in 1922

Astăzi, 21 februarie 2016, Catedrala ”Reîntregirii Neamului” românesc și a ”Încorononării” din Alba Iulia neîncăpătoare pentru cei care au dorit sa își aducă aminte de personalitatea, marelui ierarh, Emilian Birdaș (fost si Rășinăreanului) primul Episcop Ortodox al re-înființatei Episcopii de ALBA IULIA, la 25 ianuarie 1976 (judetele ALBA, MURES, HARGHITA).



Azi la 20 de ani de la trecerea vămii spre cele vesnice a lui EMILIAN Episcopul, și 40 de ani de când a revenit la Alba Iulia ca Episcop (inainte a fost stareț al catedralei 1963-1973) nu au lipsit din catedrală zeci de conducători de instituții și întreprinderi de Alba Iulia cu care acesta a colaborat excelent. Au fost prezenți și Ierarhi a bisericii ortodoxe a Transilvaniei in frunte cu mitropolitul Laurențiu Streza, episcopi de Caransebes, Harghita, Bacău precum și Întâi Stătătorul din Alba Iulia, Arhiepiscopul Irineu, 

Arhiepiscopul Irineu este o a doua personalitate în ierarhia ortodoxă a locului, Alba Iulia, care face lucrurile temeinic, restaurând în integralitate istoria locului, cunoscută și/sau mai puțin cunoscută. Prin lucrarea sa, Irineu, arhiepiscop de Alba Iulia,  readuce la viață și repoziționează în prim planul vieții publice, in mod corect, valorile de spiritualitate ortodoxă din  istoria recenta a acestor locuri, ALBA IULIA (APULUM).

Manifestările de ieri si azi au fost încarcate de emoții pentru multă lume. Ieri a fost inaugurat un bust al marelului Ierarh, Emilian episcopul. În vremea centralismului economic când nu se putea construi o casa, Emilian a contruit zeci de biserici si mănăstiri, a restaurat sute de biserici si obiective istorice de patrimoniu, a salvat de la degradare o serie de monumente istorice lasând un patrimoniu de invidiat (poate de acolo i s-a tras uzurparea intempestivă din 1990). Avea un principiu: Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)



Azi s-au lansat două volume ce cuprind evocari ale lui Emilian Episcopul din partea celor care l-au cunoscut. In volume sunt si documente ale vremii însotite de fotografi graitoare. A lasat multe în urmă și a format elite în monahism, preoție și teologie. 
    


Personalitatea marelui ierarh Emilian, este de azi fixată si prin atribuirea numelui său unei săli din palatul Episcopal. În viitor personalitatea ortodoxă de Alba Iulia va avea atribuită numele unei străzi și a unei piațete din Municipiul APULUM - ALBA IULIA. 


Au fost si mari absenti de la evenimentul comemorativ din Catedrala Albei Iulii. Probabil aceste persoane încă mai au conștiința încărcată de faptul că l-au uzurpat pe cel care i-a calauzit pentru prima dată în arena ortodoxiei și i-a ajutat in contexte dificile să prindă un post in ierarhia bisericii. Aceștia nu au prea înteles rolul preotului și al episcopului în Patriarhia AUTOCEFALĂ a României (sau pe românește s-au vândut pe arginți puțini).

In imaginea de mai jos Actul de Întronizare a lui Emilian Episcopul emis de un alt vrednic Ierarh al timpurilor apuse recent, Mitropolit Dr. NICOLAE MLADIN (de loc din ABRUD ALBA) o altă mare personalitate pentru ortodoxia românească.



Am avut bucuria de a-l cunoaște îndeaproape atât pe Emilian Episcopul, coborât din Maramureșul istoric respectiv țara Lăusului (Rohia) și știu cât de mult a făcut pentru conservarea și menținerea spiritualității românești intr-o Românie fragilă. așa cum este și acum.  L-am cunoscut și pe Nicolae Mladin, în perioada retragerii din activitate la Mănăstirea Sâmbata de Sus. Am cunoscut si cunosc preoți răniți în orgoliul lor pentru că nu s-au putut ridica la înalțimea pretențiilor. Verba docent, exempla trahunt - Vorbele predau, exemplele ghideaza






joi, 6 septembrie 2012

Biserica din Densuș, Hunedoara, ROMANIA

Cea mai veche biserica ortodoxa din Romania se afla la Densuș, 14,5km, din localitatea Hateg spre Caransebeș (abatere 6 km). 

Initial a fost un templu Roman al Zeului MARTE, apoi un mormant funerar al generarlului roman dupa care o regasim la sec XIV ca biserica creștina. 
Biserica DENSUS, Hunedoara, Romania

O capodopera artitecturală de inceput de mileniu care nu merita evitată.

marți, 1 mai 2012

Catedrala ALBA - IULIA_SCHIT

Diametral OPUS fata de Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, Catedrala Alba Iulia _SCHIT este o opera de arhitectura prin măreție și proporții.         





















Di

vineri, 25 noiembrie 2011

Cantec de CRACIUN - VIS DE IARNA _ ANDRA

Colind - Pe strada din VIFLAIM, Stefan a lu HRUSCA



Colind - Dimineata lui Craciun, Clubul Vedetelor CLUJ



Colind - IN CETATEA IMPARATEASCA, Clubul Vedetelor CLUJ



Colindul, In cetatea -mparateasca din glasurile de cristal ale copiilor de la CLUBUL VEDETELOR, Cluj Napoca,

NASTACUTA IUGA - ***Colinde Superbe***

Colid ”Aseara pe-n-serate, CLUBUL VEDETELOR CLUJ



Interpretarea de exceptie a MINUNATILOR COPII de la CLUBULUI VEDETELOR CLUJ NAPOCA

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Sarbatoarea ”Invierii Domnului” sa va aduca lumina in casa si pace in suflete!


Este interesat ca Isus a fost rastignit cand evreii sarbatoreau ”Pastile” o sarbatoare cu mult mai veche. Noi azi in loc sa spunem sarbatoarea INVIERII DOMNULUI! ca asta sarbatoresc crestinii ”ortodocsi si/sau catolici, ne luam dupa ”politica de marketing” ca si cand am fi evrei si spunem ”paste fericit” su ”sarbatori pascale”
Ma gandesc de ce biserica nu i-a atitudine si noi suntem niste ignoranti!
P. S. Vrea sa fiu inteles nu am nimic cu nicio religie le respect pe toate si respect si oamenii care s-au nascut sau au aderat la aceste religii, nu sunt un habotnic, dar observ ca ”istoria o scriu invigatorii” tot timpul, iar invinsii chiar o cred.


Sarbatoarea ”Nasterii Domnului” sa va aduca lumina in casa si pace in suflete!

vineri, 22 aprilie 2011

Ortodoxia romaneasca de la drepta(credinta) la sinusoida ecumenica





Pana  in anii ”90 eram unul dintre miile de copii pe care parintii i-au invatat valorile crestine si au fost dusi la biserica pentru ca ” „cel ce va crede si se va boteza, se va mântui; iar cel ce nu crede, se va osândi”” asa cum scrie in cartea sfanta. A venit lovitura de stat militara urmata de o revolta ”spontana” creata de fratii nostri ortodocsi de la rasarit ajutati de cei de la sud-vest si am fost uimit sa vad la televizor preoti si slujbe religioase (inutil sa va aminitesc ca sunt un produs al generatiei de aur, ”gold” si la propriu si la figurat). Evenimentele religioase au intrat in cotidian si chiar in monden, cred ca este un aspect bun. 
Dupa schimbarea ”primului dintre egali”, se vede o revigorare a Bisericii Ortodoxe de la simplu la compus. Vad o foaie de parcurs, ata cat se vede, ca ierarhii nostri doresc sa duca turma astfel incat sa ajungem din urma Biserica, sora, cu sediul la Vatican. Acesta dorinta de a ajungedin urma biserica vestului nu se doreste a se face prin cateheze ci prin investiti, afaceri si un control asupra psihicului populatiei.
Avem un aparat impresionant de preoti care din ”banutul vaduvei” au posibilitatea de a se manifesta teologic printr-un nivel de trei de invidiat (masini scumpe, afaceri, etc). Nu sunt impotriva antreprenoriatului si chiar il sustin, dar nu e normal ca cel sarac sa zideasca catedrala celui bogat (sigur ca se vor gasi pasaje in biblie si pro si contra).


La inceputul acestui an Sfintul Sinod, a hotarat sa schimbe cursul timpului incepand zidirea cu ziua de duminica ca prima zi din an. Dumenzeu a inceput zidirea cu ziua de luni si in ziua a saptea, duminica s-a odihnit. Nici Ceausescu nu a indraznit sa se atinga de mersul cronologiei in biserica ortodoxa, desi ne obliga sa muncim si duminca (dar o respecta ca ziua a saptea). Preotii de azi, schimbatori de datini, obiceiuri si cutume incearca sa ne convinga de ce au schimbat prima zi din calendar?!? Intai au schimbat, apoi au incercat sa argumenteze si poporul s-a supus din nou. 


Primii statatori ai bisericii, schimba regulile existente de sute de ani, dar, uita sa spuna ca aceasta regula nou introdusa in calendarul nostru este de la poporul IUDEU, adica de la evrei. Regula cronologica a fost a poporului ales, care l-a rastignit pe ISUS, asa aveau socoata zilelor si de aceia au cerut roamnilor sa fie ingropat vineri ca in ziua de odihna sa nu fie vazuta crima prin crucificare. Dupa vechiul testament, ultima zi din saptamana a fost ”duminica” cand Dumnezeu s-a odihnit. Oare nu este blasfemie sa interpretezi si sa rastalmacesti testamentul sfant? Acum,  ortodocsi din Romania, am luat numaratoarea celor care l-au omorit pe ISUS. De fapt urmasi acelora din poporul ales care-l-au rastingnit, acum, beneficiaza din greu, economic in profit constant, in urma turismului religios care este intr-un perpetuum mobile (pelerinaje nenumarate) . 


Aceste actiuni fac parte dintr-un dezghet de comunicare inter confesionala, care este OK. Se observa ca dreapta credinta, ortodoxia, deschide dialogul inter-confesional sub auspicile sintagmei ecumenice. Ecumenismul, ca idee, a aparut la mijlocul sec. XIX în Anglia si America, propunându-si sa uneasca diferitele confesiuni crestine ce se autointituleaza gresit "biserici". Mai târziu, în 1948, la Adunarea de la Amsterdam,   s-a hotarât fondarea asa-numitului "Consiliu Mondial al Bisericilor", cu sediul la Geneva. Termenul de ecumenism a fost introdus la Congresul de la Edinburgh (Scotia) în 1910.
Ecumenismul este pan-erezia veacului XX,” afirma însusi profesorul Staniloae care a participat la manifestarile anterioare ecumenice din ultimele decenii însa cu siguranta nu a putut sa-i scape natura anticrestina a ecumenismului pe care Parintele profesor îl recunoaste, într-un interviu luat în ultimul an al vietii sale, drept o miscare afiliata masoneriei mondiale.
Unde raman valorile TRADITIONALE, cu elemente definitori de biserica nationala si autocefala!!! De ce unii ierarhi dupa cateva cursuri universitare in strainantate revin indoctrinati de noi teologii si motivati sa schimbe ce avem de veacuri, dreapta credinta.
Pana la urma Dumnezeu este numai unul!!!


Vinerea Mare inainte de Inviere (prohodul)

In saptamana de dinaintea Sarbatorii de INVIERE in bisericile ortodoxe se desfasoara un intreg ritual religios ce pregateste crestinul pentru a lua Lumina Invierii . Dupa cele 12 episoade  (pericope) evanghelice de joi seara, vineri seara se canta prohodul. Pentru cei care din diferite pricini nu au ajuns sau nu au putut sa ajunga l a slujba, legatura de mai jos prezinta pasaje din ritual...

vineri, 2 aprilie 2010

duminică, 21 martie 2010

Schitul Sfintul Lazar din Alba Iulia

Schitul Sfintul Lazar este amplasat pe locul vechilui schit stramutat ce avea hramul Sfintului Ioan Botezatorul. Amplasamentul este la poalele dealului Mamut din vestul orasului Alba Iulia.

joi, 25 februarie 2010

BISERICA ABRUD SAT, judetul ALBA

Biserica din ABRUD SAT, judetul ALBA, are o incarcatura istorica de exceptie. In prezent corul biserici format exclusiv din barbati da o nota aparte slujbei de duminica a preotului Pavel MOLDOVAN.

duminică, 10 ianuarie 2010

Biserica Feleac 1, CLUJ

Catedrala DITRAU, Harghita (romano catolica)

Manastirea NICULA- Icoana Maici Domnului

Catedrala Alba Iulia, ALBA - a REINTREGIRII NEAMULUI

Schitul Cioara (AFTEIA) , judetul ALBA -

Manastirea Rimet - perla ortodoxiei

Manastirea Rimet este o perla a Ortrodoxiei din Ardeal si chiar din ROMANIA

Biserica FELEAC, CLUJ de BOBOTEAZA

La cativa kilometri de Cluj Napoca, timpul s-a oprit pentru a conserva datinile si traditiile religioase. In 9 km este o alta lume, o lume naturala si sanatoasa. De Boboteaza oameni duc vesele in care se va sfinti apa si agata de acestea ceva verde, busuioc, crenguta din brad, muscata, etc.

Persoane interesate

Follow by Email

Despre mine

Fotografia mea

Economist, Doctor in stiinte - specializarea Finante, Master - Institutii de drept privat, Expert contabil, Mediator, Consultant fiscal, 

Totalul afișărilor de pagină